Fotbalul are poveștile sale ascunse. Povești din trecut pe care nu prea vrea să le țină la lumină, însă pe care prezentul se încăpățânează să le scoată de prin sertarele înțepenite ale istoriei și să le șteargă de praf pentru a le pune pe raftul magazinului cu suveniruri din centrul acestui intrigant fenomen numit fotbal.
Au trebuit să treacă 25 de ani pentru ca cei care scormonesc prin hârțoagele fotbalului să aibă motiv de a scoate la iveală din nou această poveste. Un sfert de secol în care evenimentele petrecute în acea zi pe stadionul Santiago Bernabeu au așteptat ziua perfectă pentru a fi retrăite.
S-a întâmplat în mai 1984. 5 mai mai precis. Finala Cupei Spaniei. Athletic Bilbao - Barcelona. O echipă hrănită din fructele apărute în propria ogradă versus o echipă hrănită cu ceea ce era mai bun prin supermarketurile fotbalistice ale mapamondului. Maradona, Schuster sau Alesanco ( da, cel care a antrenat și prin România, la Craiova sau în Parcul cu Platani ) versus Goikoetxea, Zubizaretta sau Salinas. O ciocnire între două stiluri de fotbal și două filozofii de a îl înțelege, total diferite.
Meciul în sine avea să se încheie cu rezultatul de 1-0 pentru cei din Bilbao, gol marcat într-un fatidic minut 13. Minut cu ghinion care prevestea parcă iadul ce avea să se declanșeze pe gazonul stadionului situat în centrul Madridului.
Ajunși în acest punct al poveștii, trebuie să facem o mică paranteză și să mai răscolim puțin prin sertare: 24 septembrie 1983. Pe Camp Nou din Barcelona, gazdele primeau vizita celor de la Bilbao. În minutul 59, la scorul de 3-0 pentru Barcelona, Maradona este luat cu fulgi cu tot de către Andoni Goikoetxea și așezat pe targă cu direcția secția de urgență a Spitalului Central din Barcelona. În drum către ambulanță Maradona și-a jurat că o să se răzbune. Avea să stea pe tușă patru luni de zile.
Back în 5 mai 1984. Spuneam că Athletic Bilbao avea să câștige acea finală a Cupei Spaniei cu scorul de 1-0 și reușea dubla după ce cu doar două săptămâni înainte luase și titlul în Primera Division. Însă în fotbal există învingători și învinși. Unii nu știu să câștige, alții nu știu să piardă. Moment propice pentru plata datoriilor. Se declanșează infernul.
Un anume Nunez, jucător la al celor de la Athletic îl provoacă pe Maradona iar acestă îin răspunde cu un cap în gură. Scânteia ce avea să declanșeze explozia. Maradona își face knock-out un adversar. Medicul de atunci al celor de la Real Madrid avea să declare după meci: A primit un genunchi ce i-a dislocat mandibula. Dacă îl lovea în cap, acum vorbeam de o tragedie. La câțiva metri de Maradona, demonstrație spectaculoasă de karate. Comentariul în direct de la acel meci al televiziunii spaniole: O rușine pentru fotbal. Jucătorii celor două echipe se bat ca sălbaticii. Avem parte de un spectacol lamentabil.
După aproximativ zece minute de lupte crâncene, infirmeria stadionului este sufocată de răniți, în timp ce Maradona, eliberat de jurământul făcut în urmă cu aproape un an de zile, dădea interviuri pe culoarul dintre vestiare: Totul a început după ce Nunez mi-a adresat gesturi obscene....pentru ca mai apoi să văd cum împreună alți doi jucători de la Bilbao veneau după mine. Am reacționat și s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple. Nu mi-e frică. Mă duc când vreau să joc pe San Mames ( stadionul celor de la Athletic Bilbao ).
Maradona nu avea însă să mai apuce să joace pe San Mames. În urma incidentelor povestite mai sus, federația spaniolă l-a pedepsit cu 3 luni de suspendare, iar Barcelona i-a făcut vânt spre sudul Italiei. Napoli avea să îl primească ca pe un zeu. 80 000 de napolitani aveau să se strângă pe stadionul San Paolo pentru a îi vedea prezentarea. Proprie unui adevărat zeu. Coborând din cer precum un zeu, cu ajutorul unui balon de aer.
Zile după sosirea sa la Napoli, Maradona avea să le acorde celor de la RAI primul său interviu pe tărâm italian și vorbea despre acea finală disputată pe 5 mai 1984 pe stadionul Santiago Bernabeu din Madrid: Le cer scuze tuturor. Am înnebunit cu toții. Schuster ne spusese mai demult că un meci pe San Mames e ceva mult mai crâncen decât războiul din Coreea. Acea finală de pe Santiago Bernabeu a fost și mai și ... a fost războiul din Vietnam.
Au trecut 25 de ani, iar Athletic Bilbao și Barcelona se vor întâlni din nou în finala Cupei Spaniei, miercuri 13 mai 2009, pe stadionul Mestalla din Valencia. Fotbalul s-a schimbat, pasiunea rămâne.
Citeşte mai mult: http://www.blogdefotbal.com/2009/05/povestile-fotbalului-5-mai-1984-batalia.html#ixzz0kRhGraj4
miercuri, 7 aprilie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu